Am găsit descrierea sinelui mai complicată și mai greu de explicat decât o poezie uitată sau de nopțile zbuciumate ale incertitudinii. Nu vreau a obosi cititorul cu detalii irelevante despre cel ce sunt sau cel ce-am fost, ci, mai degrabă, doresc ca în această carte să găsească stropii speranțelor trăibile într-o nouă lumină și într-o veche artă. Bucuria îmi va fi nemărginită dacă voi smulge un zâmbet timid dintr-o inimă împietrită sau dacă micile emoții ascunse și frământările sufletului vor fi fost depuse pe altarul iubirii. Dedic această carte celor mai oropsiți și blajini dintre oameni, celor ce cheamă umila învățătură și celor ce au curajul să se trăiască în astă viață și să descopere florile văzduhului inundând geneza destinului găsit într-o inegalabilă dezvăluire a celor mai dulci mistere.