Bheristan e o țară stranie, creștină, situată undeva într-un Orient incert. Se numește în limba proprie Țara Oilor și duce mai departe tradiția de milenii a păstorilor bheristanezi. E un spațiu ficțional în care toponimia și onomastica indo-iraniene revarsă în pagini un aer exotic. Dar e, totodată, un spațiu totalitar, erodat interior, un spațiu asupra căruia nu se abate niciuna dintre mâniile lui Dumnezeu cu excepția uitării. Țara își pierde istoria și cultura și se zbate în propriile neputințe cotidiene. Devine încet un Cimitir al Eroilor, de pe ale căror pietre funerare s-au șters toate numele. Nimic nu e mai trist decât să-ți vezi eroii dizolvându-se în uitare pe sub cozorocul caschetei de locotenent în armata bheristaneză. Personajul central, locotenentul Ādam Ūrman, se opune cu încăpățânare acestui diluviu al nepăsării generale, dar Sistemul are mijloacele lui să mențină fluxul îngropării trecutului în neguri. O poveste pe cât de apăsătoare, pe atât de plină de umor, care se poate citi în registre diferite; de la simpla lectură de suprafață, extrem de alertă și incitantă, până la pătrunderea în adâncimea simbolurilor, alegoriilor și parabolelor, cititorul este răsplătit cu pagini de o frumusețe tulburătoare și cu personaje credibile viețuind în spațiul distopic al Bheristanului. Cimitirul eroilor e un roman în care orice posibil cititor se regăsește cu temerile și bucuriile de peste zi. E un roman-parabolă despre putere și pervertire scris cu măiestrie, cu ironie molipsitoare, cu speranță în forța regeneratoare a culturii.