Fiecare dintre noi a pierdut pe cineva drag, iar unii au trăit măcar o dată în viaţă o experienţă „paranormală“. Mie mi s-a întâmplat la moartea mamei, chiar în noaptea trecerii ei în nefiinţă. A fost ceva atât de straniu încât am simţit nevoia să scriu despre acest subiect, după ce mi-am dedicat aproape un deceniu studierii fenomenului.
Ecouri din tenebre este o carte ancorată în ştiinţele de frontieră, segment al cunoaşterii uneori criticat, contestat, alteori împins în derizoriu, dar rămânând la fel de actual. La întrebarea „Există viaţă după moarte?” au încercat să răspundă, de-a lungul timpului, teologi, filosofi, istorici, oameni de ştiinţă. Ipotezele, cazuistica şi explicaţiile la care s-a ajuns umplu sute, poate mii de volume. Am încercat să le sintetizez într-o prezentare cât mai completă şi atractivă, în primele 50 de pagini ale cărţii. Mai departe sunt doar poveşti despre viaţă şi moarte, despre iubire, ură şi răzbunări nestinse de trecerea timpului. Le puteţi citi pe nerăsuflate, sărind peste istoria fenomenului – deşi ar fi păcat.
Cât adevăr şi câtă ficţiune conţine această carte? Adevărul este în fapte. Imaginaţia autoarei, în interpretarea lor şi, acolo unde a fost nevoie, în umplerea hiatusurilor narative. Întâmplările relatate sunt şocante, adesea incredibile prin ele însele. Însă mai interesantă chiar decât insolitul cazurilor rămâne reacţia celor implicaţi direct.
Întâmplările din ultimul capitol, Păcate eterne, s-au petrecut, cronologic, aproape de zilele noastre, iar o mare parte dintre martori sau protagonişti sunt încă în viaţă. Pentru a le proteja identitatea le-am schimbat numele şi, uneori, datele biografice.
Stăpânul muntelui, Galeria ororilor, Colecţionarul de suflete, A cincea poruncă, Vrăjitoarea din Stonehaven şi Doamna neagră sunt rezultatul unor cercetări proprii, iar în fiecare există un procent variabil de ficţiune, atât în desfăşurarea acţiunii, cât şi în descrierea gândurilor, sentimentelor, trăirilor celor care au trecut prin nişte experienţe dramatice, ce aveau să le schimbe viaţa.
Rodica Bretin
Ecouri din tenebre este o carte ancorată în ştiinţele de frontieră, segment al cunoaşterii uneori criticat, contestat, alteori împins în derizoriu, dar rămânând la fel de actual. La întrebarea „Există viaţă după moarte?” au încercat să răspundă, de-a lungul timpului, teologi, filosofi, istorici, oameni de ştiinţă. Ipotezele, cazuistica şi explicaţiile la care s-a ajuns umplu sute, poate mii de volume. Am încercat să le sintetizez într-o prezentare cât mai completă şi atractivă, în primele 50 de pagini ale cărţii. Mai departe sunt doar poveşti despre viaţă şi moarte, despre iubire, ură şi răzbunări nestinse de trecerea timpului. Le puteţi citi pe nerăsuflate, sărind peste istoria fenomenului – deşi ar fi păcat.
Cât adevăr şi câtă ficţiune conţine această carte? Adevărul este în fapte. Imaginaţia autoarei, în interpretarea lor şi, acolo unde a fost nevoie, în umplerea hiatusurilor narative. Întâmplările relatate sunt şocante, adesea incredibile prin ele însele. Însă mai interesantă chiar decât insolitul cazurilor rămâne reacţia celor implicaţi direct.
Întâmplările din ultimul capitol, Păcate eterne, s-au petrecut, cronologic, aproape de zilele noastre, iar o mare parte dintre martori sau protagonişti sunt încă în viaţă. Pentru a le proteja identitatea le-am schimbat numele şi, uneori, datele biografice.
Stăpânul muntelui, Galeria ororilor, Colecţionarul de suflete, A cincea poruncă, Vrăjitoarea din Stonehaven şi Doamna neagră sunt rezultatul unor cercetări proprii, iar în fiecare există un procent variabil de ficţiune, atât în desfăşurarea acţiunii, cât şi în descrierea gândurilor, sentimentelor, trăirilor celor care au trecut prin nişte experienţe dramatice, ce aveau să le schimbe viaţa.
Rodica Bretin
Rodica Bretin este membră a Uniunii Scriitorilor din România, filiala Braşov şi a Fantasia Art Association din Cornwall (Marea Britanie), fiind autoarea a peste 30 de volume din domeniile main-stream, fantastic-realist, istorie şi paranormal.
Volume de povestiri: Efect Holografic (1985); Şoimul Alb (1987); Uriaşul cel Bun (1989); Drumul fără Sfârşit (1991); Cel care Vine din Urmă (1993); Lumea lui Hind (1998); Omul de Nisip (2000); Cetatea fără trecut (2015); Fortăreaţa (2016); Casa fără cărţi (2020); Amurgul elkilor (2021).
Romane: Fecioara de Fier (2002; 2006; 2014; 2017); Oameni şi Zei (2017), Poarta Stelară (2018) şi Elysium (2019), din seria Protectorii.
Publică proză, eseuri, articole în reviste literare din România (Viaţa românească, Convorbiri literare, Opt motive, Curtea de la Argeş, Egophobia, Libris, Utopiqa, Tribuna, Ateneu, Spaţii culturale, Timpul, Vatra, Caiete silvane, Helion, Planeta Babel, Hyperion, Paradox, Vatra Veche, Banchetul) şi din străinătate: The Historian (Marea Britanie), Antares (Franţa), Cirsova Magazine, Four Star Stories, Aphelion, Gracious Light (SUA), Teoria Omicron, Maquina Combinatoria (Ecuador).
A primit numeroase premii literare, printre care Premiul COLIN, „categoria volum de proză scurtă fantastică” pentru Cetatea fără trecut, Editura Nemira, Bucureşti, 2015 şi Premiul celei de-a 43-a Convenţii Naţionale Romcon, 2022, pentru nuvela Amurgul elkilor, din volumul cu acelaşi nume apărut la Editura Creator, Braşov, 2021.
Volume de povestiri: Efect Holografic (1985); Şoimul Alb (1987); Uriaşul cel Bun (1989); Drumul fără Sfârşit (1991); Cel care Vine din Urmă (1993); Lumea lui Hind (1998); Omul de Nisip (2000); Cetatea fără trecut (2015); Fortăreaţa (2016); Casa fără cărţi (2020); Amurgul elkilor (2021).
Romane: Fecioara de Fier (2002; 2006; 2014; 2017); Oameni şi Zei (2017), Poarta Stelară (2018) şi Elysium (2019), din seria Protectorii.
Publică proză, eseuri, articole în reviste literare din România (Viaţa românească, Convorbiri literare, Opt motive, Curtea de la Argeş, Egophobia, Libris, Utopiqa, Tribuna, Ateneu, Spaţii culturale, Timpul, Vatra, Caiete silvane, Helion, Planeta Babel, Hyperion, Paradox, Vatra Veche, Banchetul) şi din străinătate: The Historian (Marea Britanie), Antares (Franţa), Cirsova Magazine, Four Star Stories, Aphelion, Gracious Light (SUA), Teoria Omicron, Maquina Combinatoria (Ecuador).
A primit numeroase premii literare, printre care Premiul COLIN, „categoria volum de proză scurtă fantastică” pentru Cetatea fără trecut, Editura Nemira, Bucureşti, 2015 şi Premiul celei de-a 43-a Convenţii Naţionale Romcon, 2022, pentru nuvela Amurgul elkilor, din volumul cu acelaşi nume apărut la Editura Creator, Braşov, 2021.
Nr. pagini: 348
Ediție: Necartonată
Format: 205 x 130 x 26 mm
An apariție: 2022
Cod: LIB978-606-029-538-9
Ediție: Necartonată
Format: 205 x 130 x 26 mm
An apariție: 2022
Cod: LIB978-606-029-538-9
{{ reviewsTotal }}{{ options.labels.singularReviewCountLabel }}
{{ reviewsTotal }}{{ options.labels.pluralReviewCountLabel }}
{{ options.labels.newReviewButton }}
{{ userData.canReview.message }}
Cărți scrise de aceiași autori: