„Îi pronunțasem numele cu voce tare pentru prima dată. Am simțit că buzele mele pronunță cel mai frumos nume posibil din lume. (...) M-am apropiat de el și când am simțit cum mâna lui îmi cuprinde spatele am crezut că îmi fuge pământul de sub picioare. Era tot ce doream, el, un singur om! Am ieșit afară și aerul rece ne-a mai trezit puțin. Abia ne vedeam de la lumina unui bec, dar simțeam cum privirea lui îmi fixează buzele. M-am mușcat ușor de buza de jos iar el pur și simplu s-a năpustit asupra mea. Mi-a luat fața în mâini și mi-a acoperit gura cu buzele lui într-un sărut nebunesc, inuman. Simțeam cum îi bate inima, îi adoram gustul buzelor, mi se înmuiau genunchii, urlam în gând după mai multe momente din astea, totul era de vis. (...) L-am primit în brațele mele și i-am dăruit trupul, sufletul, gândurile... tot. I-am dat toată ființa mea pentru eternitate știind că niciodată nu voi mai privi pe altcineva cum îl privesc pe el. Eram dependentă de un om căsătorit și pentru acele momente cu el aș fi fost în stare să accept orice, chiar și locul doi în viața lui.”