Trebuie să fii total ignorant, ca să nu mai zic lipsit de simțul umorului, pentru a eticheta ca rasist sionismul, o mișcare profund evreiască, născută din disperarea acumulată timp de două milenii de un popor pedepsit pentru vina că a crezut în misiunea sa de a păstra Legea scrisă după porunci divine. Cu toate acestea, O.N.U. a votat (cu majoritate zdrobitoare) o astfel de rezoluție (chiar dacă a revocat-o, constrâns de împrejurările politice, după 16 ani!) la celebrele conferințe „antirasiste” de la Durban și Geneva, sionismul fiind terfelit și etichetat în fel și chip. Nu e vorbă, că și în România se mai găsesc hulitori fervenți ai sionismului. Scuza obișnuită a acestor detractori este că ei nu au nimic cu evreii, nu sunt antisemiți, ci doar antisioniști. Adică refuză dreptul unui popor la autodeterminare și suveranitate în propria lui țară multimilenară, pe care nu a dobândit-o prin cucerire (cum au devenit state naționale majoritatea statelor lumii), ci prin hotărârea unicului for internațional recunoscut și îndreptățit s-o facă, și anume O.N.U. (la 29 noiembrie 1947). Toate celelalte evenimente petrecute în cei aproape 72 de ani care au trecut de atunci au fost rezultatul refuzului arab de a accepta cu bună-credință această hotărâre a Națiunilor Unite.

Tiberiu Roth
„Pro și antisionism”

Aici mi se pare important de subliniat că o asemenea lucrare ca a lui Tiberiu Roth, scrisă alert, cu respirație când jurnalistică, când romanescă, bine documentată și jovial ofertată, devine un act cultural extrem de util și de profitabil pentru cititori și pentru personajul colectiv al cărții: evreii. În general, în România, informațiile despre viața, obiceiurile, istoria poporul iudeu au circulat lacunar de cele mai multe ori, au fost expuse public ori prea alambicat, ori prea simplist, ceea ce a derutat și a îndepărtat scopului în sine. Această viziune incompletă general umană despre poporul iudeu este bine intuită de către autorul nostru, fapt ce i-a creat impulsul de a încerca să limpezească prin scris ceea ce considera a fi necesar despre etnia din care face parte. (…) Fără a omite și calitatea lui de cetățean român, bun și demn patriot, extrem de concis, în spiritul corectitudinii analitice în ceea ce privește atitudinea din perspectivă istorică, socială și antropogenetică a poporului român, configurând cu argumente extrem de pertinente similitudinile și destinul comun al românilor și evreilor ca făcători de civilizație, cultură, educație.

Mircea Brenciu
membru al Uniunii Scriitorilor din România

Nr. pagini: 730
An apariție: 2019
Format: 230 x 160 x 52 mm
Ediție: Necartonată
Cod: LIB978-606-029-074-2