Prima carte de economie pe care am ținut-o în mână (un manual, de fapt) era semnată de profesorul Mircea Coșea. Au trecut de atunci 24 de ani în care am continuat să-l citesc și în care a continuat, astfel, să-mi fie profesor. Între timp am avut bucuria să ne cunoaștem, să discutăm și să dezbatem vrute și nevrute, tot felul de teme interesante, ba chiar am reușit să construim împreună câteva proiecte mari, importante. Ce m-a frapat de fiecare dată, în tot acest răstimp, au fost prospețimea abordării, claritatea gândirii și acuratețea cu care Profesorul Coșea reușește să ajungă la sursa problemelor, la punctele cu adevărat nevralgice. Dincolo de o radiografie de moment a ceea ce se întâmplă azi, Mircea Coșea înțelege foarte bine de ce se întâmplă toate acestea. Deslușește tipare relevante, anticipează modele și interpretează lucid contextul pentru că știe să vadă, dincolo de perdelele de fum, cauzele declanșatoare. Așa, își calibrează rapid soluțiile și explicațiile pe care le propune. Îmi place că e logic, dar totodată reflexiv fără să devină, însă, baroc. Vorbește pe înțelesul unui guvernator de bancă, dar îl înțelege și un simplu muncitor. Pentru că vede, simte, înțelege și pentru că e sincer. Pentru că experiența și modestia îl ajută să fie într-o continuă învățare, schimbare și adaptare. Sunt motivele pentru care rămâne actual și tânăr. Deși lumea se schimbă.

Adrian Măniuțiu,
www.EM360.ro