SHALOM, ISRAEL! este o pledoarie vizuală de un lirism intransigent zămislită într-o manieră compozițională contemporană mixtă, de film și teatru. Originalitatea piesei și caracterul său insolit sunt date de interpretarea magistrală a actriței Claudia Motea, care își joacă propriul rol. Piesa a fost scrisă de însăși protagonistă care insuflă scenei un tumult actoricesc încărcat de emoție și expresivitate dramatică, astfel autoarea își etalează măiestria unei pluralități interpretative. Claudia Motea, nu numai că este o Giulietta Masina a zilelor noastre, prin interpretarea extazului antitetic în rolul unei ființe umane care a cunoscut ororile Holocaustului, ea depășește condiția de femeie a obișnuitului, ea se ridică deasupra cotidianului și salută de pe un tărâm al abstractizării, știe să ofere mângâieri literare și își îngenunchiază, ca un toreador de gen feminin, inimile rebele ale unui public din ce în ce mai exigent. Totodată, cartea constituie un emoționant omagiu adus întregii comunități evreiești și conține un veritabil sui-generis prin mărturisirile unora dintre cele mai importante personalități ale comunității, ale tuturor celor care au avut de suferit direct sau indirect, psihologic sau spiritual, în urma acestor manifestări abominabile împotriva umanității, care survin în cotidian ca urmare a refulării memoriei.
Carmen Emanuela Popa
Drd. Arte Vizuale


Piesa „SHALOM, ISRAEL!” a Claudiei Motea propune o poveste de iubire dintre un evreu mozaic și o tânără creștină, folosită ca pretext pentru a evoca tragedia Pogromului din Iașiul anului 1941. O suită foarte dinamică de frânturi de replici și de gânduri surprinde groaza victimelor și neputința lor de a înțelege că așa ceva chiar se poate întâmpla.
Piesei propriu-zise i se adaugă mărturii ale lui Iancu Zuckerman (supraviețuitor al teribilelor evenimente), gânduri ale mai multor reprezentanți ai comunităților evreiești din diverse orașe ale țării și aprecieri ale unor personalități referitoare la portretul artistic al Claudiei Motea. Este inclusă și o serie de micropoeme, prin care autoarea încearcă să transmită emoții foarte greu de pus în cuvinte. Volumul are scopul declarat de a păstra vie amintirea unor atrocități comise sub ochii unui continent pasiv, amintire care trebuie să împiedice repetarea unor astfel de lucruri. Căci „opusul iubirii nu este ura, ci indiferența” (Elie Wiesel).
Mihaela Hură