Valul mişcător înghiţea dună după dună: călăreţi în veşminte negre, cai cu trupuri de beznă. Veneau dinspre răsărit – mereu de acolo – şi erau mulţi, atât de mulţi… Îi văzuse trecând pustiul de nisip – şi aveau să-l treacă. Îi văzuse aducând Uitarea-cea-Mare – şi aveau s-o aducă. Străinii veneau, elkii or să piară. Sfârşitul era aproape – nu al unuia, ci al tuturor. Cei vii aveau să piară laolată cu cei nenăscuţi, cu amintirea celor ce fuseseră odinioară. Poate un neam întreg să se ascundă, să fugă – unde, încotro?
Amurgul elkilor
Amurgul elkilor
Rodica Bretin s-a născut la Braşov, oraş în care a revenit după trei decenii de activitate literară în Bucureşti. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România şi autoarea a 36 de volume din domeniile fantastic-realist, istorie, paranormal, frontierele cunoaşterii.
Volume de beletristică publicate: Efect holografic (1985); Şoimul alb (1987); Uriaşul cel bun (1989); Drumul fără sfârşit (1991); Cel care vine din urmă (1993); Lumea lui Hind (1998); Omul de nisip (2000); Fecioara de fier (2002; 2006; 2014; 2017); Cetatea fără trecut (2015); Fortăreaţa (2016); seria de romane Protectorii (2017-2019); Casa fără cărţi (2020).
Cărţi din domeniul frontierelor cunoaşterii: Dosarele imposibilului (2003); Tunelul timpului (2003); Poarta vrăjitoarelor (2004; 2015); Poltergeist – atacatori invizibili (2005); Misterul lumilor paralele (2006); Naufragiaţi în timp (2006); Călătorii în timp şi lumi paralele (2015); Războinicii Nordului (2015); Cronicile imposibilului (2015); Ecouri din tenebre (2016).
A primit numeroase premii, printre care Premiul COLIN – categoria volum de proză scurtă fantastică pentru Cetatea fără trecut şi Premiul OPERA OMNIA, decernat la cea de-a 40-a ediţie a Convenţiei Naţionale a cluburilor şi autorilor de science-fiction din România, Timişoara 2019.
Volume de beletristică publicate: Efect holografic (1985); Şoimul alb (1987); Uriaşul cel bun (1989); Drumul fără sfârşit (1991); Cel care vine din urmă (1993); Lumea lui Hind (1998); Omul de nisip (2000); Fecioara de fier (2002; 2006; 2014; 2017); Cetatea fără trecut (2015); Fortăreaţa (2016); seria de romane Protectorii (2017-2019); Casa fără cărţi (2020).
Cărţi din domeniul frontierelor cunoaşterii: Dosarele imposibilului (2003); Tunelul timpului (2003); Poarta vrăjitoarelor (2004; 2015); Poltergeist – atacatori invizibili (2005); Misterul lumilor paralele (2006); Naufragiaţi în timp (2006); Călătorii în timp şi lumi paralele (2015); Războinicii Nordului (2015); Cronicile imposibilului (2015); Ecouri din tenebre (2016).
A primit numeroase premii, printre care Premiul COLIN – categoria volum de proză scurtă fantastică pentru Cetatea fără trecut şi Premiul OPERA OMNIA, decernat la cea de-a 40-a ediţie a Convenţiei Naţionale a cluburilor şi autorilor de science-fiction din România, Timişoara 2019.
Povestirile Rodicăi Bretin nu se hrănesc numai din revărsări de evenimente, din suspansul aventurii, ci şi din atmosfera de lirism în care autoarea înfăşoară o istorie simplă, nesofisticată. Fragmentele de frescă dinaintea timpului încep surprinzător, pregătind o avalanşă de imagini, tensiunea povestirilor se naşte din acţiunea alertă, dar şi din zăbava asupra amănuntului simbolic. În felul acesta, istorisirile prozatoarei se transformă într-o parabolă ce vizează când condiţia umană, când avatarurile cunoaşterii, când categoriile mari ale eticului.
Prozele din acest volum reprezintă o imersiune ficţională în epoca de piatră a fiinţei şi conştiinţei umane. Amurgul elkilor nu seamănă cu nimic din ce s-a scris până acum în literatura autohtonă, originalitatea fiind unul dintre atuurile cărţii.
În plan ideatic, autoarea demontează un adevăr paradoxal: oamenii cavernelor nu erau neapărat inferiori celor de astăzi, ci diferiţi. Iar unele caractere s-au pierdut irevocabil, cum ar fi capacitatea neanderthalienilor de a se naşte cu „memoria speciei”, posesori ai cunoştinţelor acumulate de generaţiile anterioare.
Rodica Bretin remarcă aportul individualităţilor – lideri şi elite − în opoziţie cu mulţimile-turme. Aceştia au curajul de a lupta cu forţe superioare, chiar având şanse minime de reuşită şi tocmai lor li se datorează progresul omenirii. Totuşi, uneori selecţia naturală acţionează haotic, supravieţuind doar cei mai norocoşi, astfel încât zorii civilizaţiei nu au fost o perioadă paradisiacă, de armonie cu natura, ci un purgatoriu evoluţionist. Unele fragmente ale cărţii aduc o atmosferă aproape apocaliptică, însă ceea ce pare un sfârşit se vădeşte a fi un început de lume.
Mircea Doreanu
Prozele din acest volum reprezintă o imersiune ficţională în epoca de piatră a fiinţei şi conştiinţei umane. Amurgul elkilor nu seamănă cu nimic din ce s-a scris până acum în literatura autohtonă, originalitatea fiind unul dintre atuurile cărţii.
În plan ideatic, autoarea demontează un adevăr paradoxal: oamenii cavernelor nu erau neapărat inferiori celor de astăzi, ci diferiţi. Iar unele caractere s-au pierdut irevocabil, cum ar fi capacitatea neanderthalienilor de a se naşte cu „memoria speciei”, posesori ai cunoştinţelor acumulate de generaţiile anterioare.
Rodica Bretin remarcă aportul individualităţilor – lideri şi elite − în opoziţie cu mulţimile-turme. Aceştia au curajul de a lupta cu forţe superioare, chiar având şanse minime de reuşită şi tocmai lor li se datorează progresul omenirii. Totuşi, uneori selecţia naturală acţionează haotic, supravieţuind doar cei mai norocoşi, astfel încât zorii civilizaţiei nu au fost o perioadă paradisiacă, de armonie cu natura, ci un purgatoriu evoluţionist. Unele fragmente ale cărţii aduc o atmosferă aproape apocaliptică, însă ceea ce pare un sfârşit se vădeşte a fi un început de lume.
Mircea Doreanu
Nr. pagini: 210
An apariție: 2021
Format: 210 x 130 x 12
Ediție: Necartonată
Cod: LIB978-606-029-495-5
An apariție: 2021
Format: 210 x 130 x 12
Ediție: Necartonată
Cod: LIB978-606-029-495-5
{{ reviewsTotal }}{{ options.labels.singularReviewCountLabel }}
{{ reviewsTotal }}{{ options.labels.pluralReviewCountLabel }}
Cărți scrise de aceiași autori:
