Dacă privim dincolo de satisfacerea unei nevoi de bază, esențială pentru supraviețuire – cum este nevoia de hrană – activitatea culinară, practicată fie constant, fie ocazional, poate fi simțită ca o îmbrățișare blândă oferită sufletului și tuturor simțurilor. Aceasta influențează starea emoțională și chiar dezvoltarea personalității în ansamblu.
Atunci când o persoană desfășoară acest tip de activitate, indiferent de specificul produsului, resimte antrenarea unor procese psihice precum atenția, memoria, limbajul, motivația, voința, imaginația și afectivitatea. Parcurgerea unei rețete, chiar dacă inițial pare necunoscută, poate fi un factor puternic de liniște în fața zgomotului interior sau cotidian. Iar atunci când activitatea decurge cu un strop de pasiune, totul capătă un sens mai profund.
Departe de studiile gastronomice sau de celebrii profesioniști ai domeniului, Terapie în bucătărie îmbină trei dimensiuni – psihologia, scrisul și gătitul – percepute ca pasiuni diferite, dar reunite în aceeași poveste. Fiecare dintre cele 50 de rețete prezentate include un paragraf care indică contextul de viață, emoțional și de zi cu zi, urmat de modul adaptat de preparare, încheiat cu bucuria de a savura produsul obținut.
Cu relaxare, fără presiune, puțină curiozitate și creativitate, dar și cu mici jonglerii între alimentele preferate, gătitul devine nu doar un mod de a potoli foamea sau pofta, ci și o reconectare cu sine și o descoperire a unor abilități nebănuite. Nimic nu împiedică adaptarea ingredientelor – fie că este vorba de cașcavalul preferat, de brânza mozzarella maturată sau proaspătă, ori pastrama de curcan în locul cotletului haiducesc.
Totuși, aceasta este doar o etapă a activității culinare: încrederea și încântarea lucrului făcut de sine și starea de bine resimțită rămân scopul principal.