Reprezentarea orașului că înfățișare a sinelui, că parte a istoriei personale, că un autoportret poate fi esență unei opere de decenii a Aureliei Stoie Mărginean. Imaginile orașului – regăsite în zeci de lucrări și tehnici: ulei pe pânză, grafică, tuș cu penița pe hârtie, acuarelă, guașă și tempera, colaje, reprezentări abstracte și figurative, vedute, peisaje și compoziții ample, ilustrații… toate acestea sunt rememorări fascinante ale geografiei urbane privite din diferite unghiuri și reașezate pe o harta poetică, dar rămase, în mod surprinzător, exactă și recognoscibilă. Peisajele clasice sau așezate într-o perspectiva accelerată, văzute din spațiu sau dintr-o perspectiva umană, nemediata, pot fi înțelese că transpuneri ale evoluțiilor orașului, a istoriei acestuia că o cronică intimă a transformărilor urbane, a întrepătrunderii vieții personale cu cea a cetății. Lucrările artistei mai pot fi înțelese și că o chestionarea funcțiilor genului peisagistic, a rolului și a modalităților de a aduce în atenție orașul ideal, conceptul utopiei urbane; de a identifica expresii moderne de transpunere a imaginilor brașovene. [...] Portretele și vârstele orașului se regăsesc în interpretarea artistei. Într-un calendar viu, marile decenii de construcție și schimbare a orașului, trecerea dintre milenii, evenimentele istoriei majore sau ale celei personale structurează orașul și etapele de creație ale artistei. Entuziasmul unor începuturi, austeritatea crizelor, stagnări și relansări ale istoriei orașului – toate se reflectă în lucrările Aureliei Stoie Mărginean. [...]
Ilustrarea artistică de excepție a Brașovului de către Aurelia Stoie Mărginean transformă orașul într-un topos unic, un subiect inepuizabil, eliberat de orice clișee ale picturii de peisaj, de pitoresc sau de idealizare. Devine un spațiu al artei. (Andreea Păstârnac)